A mai trecut un an și o nouă serie de elevi a trecut prin Evaluarea Națională, iar rezultatele au fost publicate pe evaluare.edu.ro.
Am reușit să-mi fac timp și am descărcat datele, am actualizat hărțile cu informațiile proaspete și ca de obicei le public împreună cu o scurtă analiză, așa cum am făcut și în anii precedenți.
La prima vedere, nu sunt schimbări majore. Cam tot ce am scris în prima ediție din 2021 a analizei școlilor din București și Ilfov rămâne valabil și acum. Nici față de ediția de anul trecut nu s-au produs modificări semnificative.
Iar pe plan personal, locuim tot în Chiajna și ne confruntăm cu aceeași problemă legată de alegerea școlii pentru copil. Mai avem un an până va trebui luată o decizie…
Revenind la hărți, metodologia folosită a rămas neschimbată – marcajele, culorile și filozofia din spate sunt aceleași. Sursa de date este, ca și anul trecut, evaluare.edu.ro. Pentru hărți am folosit:
- marker simplu pentru școlile primare și gimnaziale;
- un marker rotund cu pătrat în mijloc pentru colegii (clasele V–VIII plus liceu);
- un marker rotund cu punct în mijloc pentru unitățile de învățământ religios și cele bilingve.
La fel ca în anii precedenți, nu am inclus pe hartă școlile de arte și meserii sau cele speciale.
În ceea ce privește culorile markerelor, am păstrat paleta de culori din anii anteriori:
- albastru – școli primare
- verde – medie peste 9.01
- galben – medii între 8.01 și 9
- portocaliu – medii între 7.01 și 8
- roșu – medii între 6.01 și 7
- roșu închis – media sub 6, categoria „Doamne ferește”
Anul acesta am făcut două modificări: una de ordin cosmetic – armonizarea denumirilor școlilor cu cele din tabelele oficiale; și una mai semnificativă – includerea numărului de elevi care au susținut examenul de Evaluare Națională, precum și a celor absenți. Voi proceda la fel și în anii următori.
Această completare oferă o imagine mai clară asupra impactului scăderii demografice, care începe să se resimtă inclusiv în rezultatele de la evaluare. Din păcate, se observă o tendință îngrijorătoare: mai puțini elevi, rezultate în scădere și o concentrare a problemelor în zonele periferice și rurale.
În ansamblu, putem spune că rezultatele par să fi revenit la o oarecare normalitate. După perioada de variații mari din timpul pandemiei și anii imediat următori, anul acesta nu s-au înregistrat diferențe notabile față de 2024. Cele mai semnificative schimbări apar în zona școlilor cu rezultate slabe anul trecut, dintre care unele au reușit să urce o categorie, poate chiar două.
În ceea ce privește școlile de stat, situația este relativ constantă: cele mai multe note între 9 și 10 provin din colegii naționale, dar multe dintre acestea au un număr foarte mic de absolvenți – unele cu 21, 28 sau 29 de elevi. Când ai o singură clasă de „olimpici”, rezultatele bune sunt previzibile. Există însă și școli mari cu rezultate excelente – un exemplu este Școala Gimnazială nr. 79, cu 211 absolvenți și o medie generală de 9,01. Este o performanță remarcabilă.
Între aceste extreme găsim „școlile normale”, cu 60–80 de elevi, unde se vede o muncă susținută.
Distribuția geografică a performanței rămâne, din păcate, inegală. Școlile slab cotate se află preponderent la periferia orașului – cu mici excepții precum zona Dudești–Timpuri Noi. Acestea școli cu rezultate slabe au, în general, și foarte puțini elevi: găsim școli cu doar 15, 17 sau 22 de absolvenți în București. În Ilfov am găsit nouă școli cu mai puțin de 10 absolvenți fiecare.
În zonele dens populate precum Drumul Taberei, Militari, Berceni, Ștefan cel Mare sau Dorobanți, se înregistrează valori mai echilibrate – în jur de 70–90 de elevi per școală, iar rezultatele sunt, în general, mai bune.
În schimb, Ilfovul rămâne o zonă cu probleme serioase din punct de vedere educațional. Deși există unele școli care au progresat vizibil, urcând din categoria „dezastruos” în „acceptabil”, numărul lor este mic. În multe localități din jurul Bucureștiului întâlnim situații ciudate: școli foarte apropiate – uneori la 2–3 km una de alta – funcționează ca entități separate, fiecare cu 15–20 de elevi. Este greu de înțeles de ce nu sunt comasate, mai ales în contextul resurselor limitate.
Nicio școală din Ilfov nu a reușit să obțină o medie generală peste 8. Cel mai bun rezultat aparține Școlii Gimnaziale Nr. 1 Buftea, cu o medie pe școală de 7.90 și 141 de absolvenți.
Școli private în anul 2025
La școlile private apar câteva noutăți față de anii anteriori. Tot mai multe dintre ele finalizează ciclul gimnazial cu o serie completă de absolvenți, ceea ce le permite să apară pentru prima dată în clasament cu marcaje colorate. În mod surprinzător, multe dintre aceste școli private au rezultate excelente – medii între 9 și 10 sau între 8 și 9 – însă cu o mențiune importantă: aproape toate au efective foarte mici, de 2, 4, 6 sau maximum 30 de elevi. Asta înseamnă, de cele mai multe ori, o singură clasă.
Am găsit, de exemplu, o școală privată cu un singur absolvent, cu media 7.95. E greu de imaginat cum arată procesul educațional într-o școală în care ești singurul elev din clasă…
O excepție notabilă este Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, cu 243 de absolvenți și o medie pe liceu de 8,79 – o cifră comparabilă cu cea a marilor școli publice.
În concluzie, nu sunt schimbări dramatice în peisajul educațional față de anul trecut, dar se accentuează câteva tendințe: depopularea școlilor de la periferie, în ciuda dezvoltărilor imobiliare în aceste zone. Continuă goana după școli bune, cu accentuarea diferențelor între centru și periferie. Județul Ilfov stagnează. Crește prezența școlilor private în peisajul general. Rămâne de văzut cum evoluează aceste aspecte în anii următori.
Un pic de statistică, așa, de încheiere
Pentru că am încă fișierele cu rezultatele din București de anul trecut, am făcut o comparație rapidă între cele două sesiuni de Evaluare Națională.
În 2024, au susținut examenul 16.566 de elevi, iar 194 au fost absenți. În 2025, numărul elevilor prezenți a crescut la 17.307, cu 220 de absenți. Asta înseamnă o creștere de 4,47% față de anul precedent.
Examenul la limba maternă a fost susținut, ca de obicei, de un număr restrâns de elevi. În 2024, au participat: 🇩🇪 152 de elevi la limba germană, 🇮🇹 56 la limba italiană și 🇭🇺 14 la limba maghiară. În 2025, cifrele au fost ușor diferite: 🇩🇪 180 de elevi pentru germană, 🇮🇹 68 pentru italiană și 🇭🇺 doar 6 pentru maghiară.
În ceea ce privește partea de sus a clasamentului, în 2024 au fost 4.102 medii între 9 și 10, dintre care 32 au fost medii de 10. În 2025, numărul mediilor între 9 și 10 a crescut la 4.976, însă doar 29 dintre acestea au fost medii de 10.
Această creștere a mediilor mari nu este neapărat un motiv de bucurie. Chiar dacă aceste note gâdilă plăcut orgoliul părinților, în practică ele fac mai dificilă departajarea candidaților de către algoritmul de repartizare. În cazul liceelor de top, această aglomerare la vârf duce la o competiție acerbă, în care chiar și o notă mare poate să nu mai fie suficientă pentru un loc dorit — lăsând elevi foarte buni pe margine.
Treaba asta se vede cel mai bine dacă comparăm distribuțiile notelor din 2024 și 2025. Pentru a ilustra diferențele, am ales să folosesc în graficele mele un step histogram, care scoate mai bine în evidență suprapunerile dintre ani și permite o comparație vizuală mai clară. Prima histogramă pe care o arăt este cea a întregului set de note — toate mediile obținute de elevii din București în fiecare an.
Mi se pare interesant să analizez separat intervalul de note 8–10, pentru că acolo se dă, de fapt, cea mai intensă competiție pentru înscrierea la un liceu bun. Așa că am generat o a doua histogramă, în care fac zoom doar pe acest segment – tocmai pentru a înțelege mai bine cum arată competiția pentru locurile la liceele cele mai căutate.
Dacă privim această histogramă, observăm o densitate ridicată a mediilor în intervalul 8,35–9,75, cu un vârf clar între 9,05 și 9,65. Comparativ cu anul precedent, distribuția notelor mari s-a deplasat ușor în sus, ceea ce complică semnificativ procesul de departajare în această zonă aglomerată. În schimb, mediile peste 9,75 sunt ceva mai puține decât anul trecut, iar numărul mediilor de 10 a scăzut ușor. Competiția va fi extrem de strânsă în intervalul 9,1–9,75, unde concentrarea mare de candidați cu rezultate similare face ca diferențele minime să conteze decisiv în procesul de admitere la liceele de top.
Privind în ansamblu, rezultatele din 2025 par să indice o creștere a performanței, dar această evoluție se datorează, cel mai probabil, unor subiecte mai accesibile decât în anii anteriori. Această ușurință relativă a generat o concentrare a elevilor în zona superioară a notelor, în special între 9,1 și 9,75, unde presiunea admiterii devine sufocantă. În loc să ajute la o departajare clară, candidații sunt comprimați într-un interval foarte strâns, în care diferențele de câteva sutimi pot face diferența între un loc la un liceu de top și unul la un liceu mai puțin performant.
Ținând cont de toate aceste statistici, va trebui să luați în calcul realitatea acestei „înghesuieli” în zona notelor mari. Chiar și cu medii foarte bune, departajarea poate deveni imprevizibilă. Cred că nu ar fi deloc o idee rea să includeți pe lista de opțiuni și un liceu cu profil mai modest, dar care să fie ales de voi — nu impus de sistem. E mai bine să ajungeți într-un loc decent, dorit și controlat, decât să fiți repartizați „la întâmplare”
Nu în ultimul rând, este important de reținut că în contextul actual contează mai mult poziția în clasament decât nota în sine. Un liceu unde anul trecut ultima medie de admitere a fost 9,50 s-ar putea ca anul acesta să aibă ultima medie 9,60 sau chiar 9,70, tocmai din cauza creșterii generale a notelor. De aceea, e esențial să vă uitați nu doar la ce medie ați obținut, ci la locul pe care îl ocupați în clasamentul actual. Comparați această poziție cu distribuția notelor din anul anterior — pe care le găsiți tot pe site-ul evaluare.edu.ro — și vedeți cam ce notă ar corespunde în contextul de anul trecut. Apoi, uitați-vă cam la ce licee s-a intrat cu acea medie în anul precedent.
Trebuie să acceptăm că, în cele din urmă, decizia finală aparține unui algoritm. Nu e vorba doar de medii și preferințe, ci de un joc al cifrelor — un mecanism care trebuie bine înțeles și, pe cât posibil, folosit în avantajul vostru. Cu cât intrați mai bine în logica lui, cu atât aveți mai multe șanse ca rezultatul să se apropie de ceea ce vă doriți. Succes!
