Teodor Costăchioiu

A mai trecut un an și o nouă serie de elevi a trecut prin Evaluarea Națională, iar rezultatele au fost publicate pe evaluare.edu.ro.

Am reușit să-mi fac timp și am descărcat datele, am actualizat hărțile cu informațiile proaspete și ca de obicei le public împreună cu o scurtă analiză, așa cum am făcut și în anii precedenți.

La prima vedere, nu sunt schimbări majore. Cam tot ce am scris în prima ediție din 2021 a analizei școlilor din București și Ilfov rămâne valabil și acum. Nici față de ediția de anul trecut nu s-au produs modificări semnificative.

Iar pe plan personal, locuim tot în Chiajna și ne confruntăm cu aceeași problemă legată de alegerea școlii pentru copil. Mai avem un an până va trebui luată o decizie…

Revenind la hărți, metodologia folosită a rămas neschimbată – marcajele, culorile și filozofia din spate sunt aceleași. Sursa de date este, ca și anul trecut, evaluare.edu.ro. Pentru hărți am folosit:

• marker simplu pentru școlile primare și gimnaziale;
  
• un marker rotund cu pătrat în mijloc pentru colegii (clasele V–VIII plus liceu);
  
• un marker rotund cu punct în mijloc pentru unitățile de învățământ religios și cele bilingve.
  

La fel ca în anii precedenți, nu am inclus pe hartă școlile de arte și meserii sau cele speciale.

În ceea ce privește culorile markerelor, am păstrat paleta de culori din anii anteriori:

• albastru – școli primare
  
• verde – medie peste 9.01
  
• galben – medii între 8.01 și 9
  
• portocaliu – medii între 7.01 și 8
  
• roșu – medii între 6.01 și 7
  
• roșu închis – media sub 6, categoria „Doamne ferește”
  

Anul acesta am făcut două modificări: una de ordin cosmetic – armonizarea denumirilor școlilor cu cele din tabelele oficiale; și una mai semnificativă – includerea numărului de elevi care au susținut examenul de Evaluare Națională, precum și a celor absenți. Voi proceda la fel și în anii următori.

Această completare oferă o imagine mai clară asupra impactului scăderii demografice, care începe să se resimtă inclusiv în rezultatele de la evaluare. Din păcate, se observă o tendință îngrijorătoare: mai puțini elevi, rezultate în scădere și o concentrare a problemelor în zonele periferice și rurale.

În ansamblu, putem spune că rezultatele par să fi revenit la o oarecare normalitate. După perioada de variații mari din timpul pandemiei și anii imediat următori, anul acesta nu s-au înregistrat diferențe notabile față de 2024. Cele mai semnificative schimbări apar în zona școlilor cu rezultate slabe anul trecut, dintre care unele au reușit să urce o categorie, poate chiar două.

În ceea ce privește școlile de stat, situația este relativ constantă: cele mai multe note între 9 și 10 provin din colegii naționale, dar multe dintre acestea au un număr foarte mic de absolvenți – unele cu 21, 28 sau 29 de elevi. Când ai o singură clasă de „olimpici”, rezultatele bune sunt previzibile. Există însă și școli mari cu rezultate excelente – un exemplu este Școala Gimnazială nr. 79, cu 211 absolvenți și o medie generală de 9,01. Este o performanță remarcabilă.

Între aceste extreme găsim „școlile normale”, cu 60–80 de elevi, unde se vede o muncă susținută.

Distribuția geografică a performanței rămâne, din păcate, inegală. Școlile slab cotate se află preponderent la periferia orașului – cu mici excepții precum zona Dudești–Timpuri Noi. Acestea școli cu rezultate slabe au, în general, și foarte puțini elevi: găsim școli cu doar 15, 17 sau 22 de absolvenți în București. În Ilfov am găsit nouă școli cu mai puțin de 10 absolvenți fiecare.

În zonele dens populate precum Drumul Taberei, Militari, Berceni, Ștefan cel Mare sau Dorobanți, se înregistrează valori mai echilibrate – în jur de 70–90 de elevi per școală, iar rezultatele sunt, în general, mai bune.

În schimb, Ilfovul rămâne o zonă cu probleme serioase din punct de vedere educațional. Deși există unele școli care au progresat vizibil, urcând din categoria „dezastruos” în „acceptabil”, numărul lor este mic. În multe localități din jurul Bucureștiului întâlnim situații ciudate: școli foarte apropiate – uneori la 2–3 km una de alta – funcționează ca entități separate, fiecare cu 15–20 de elevi. Este greu de înțeles de ce nu sunt comasate, mai ales în contextul resurselor limitate.

Nicio școală din Ilfov nu a reușit să obțină o medie generală peste 8. Cel mai bun rezultat aparține Școlii Gimnaziale Nr. 1 Buftea, cu o medie pe școală de 7.90 și 141 de absolvenți.

Școli private în anul 2025

La școlile private apar câteva noutăți față de anii anteriori. Tot mai multe dintre ele finalizează ciclul gimnazial cu o serie completă de absolvenți, ceea ce le permite să apară pentru prima dată în clasament cu marcaje colorate. În mod surprinzător, multe dintre aceste școli private au rezultate excelente – medii între 9 și 10 sau între 8 și 9 – însă cu o mențiune importantă: aproape toate au efective foarte mici, de 2, 4, 6 sau maximum 30 de elevi. Asta înseamnă, de cele mai multe ori, o singură clasă.

Am găsit, de exemplu, o școală privată cu un singur absolvent, cu media 7.95. E greu de imaginat cum arată procesul educațional într-o școală în care ești singurul elev din clasă…

O excepție notabilă este Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, cu 243 de absolvenți și o medie pe liceu de 8,79 – o cifră comparabilă cu cea a marilor școli publice.

În concluzie, nu sunt schimbări dramatice în peisajul educațional față de anul trecut, dar se accentuează câteva tendințe: depopularea școlilor de la periferie, în ciuda dezvoltărilor imobiliare în aceste zone. Continuă goana după școli bune, cu accentuarea diferențelor între centru și periferie. Județul Ilfov stagnează. Crește prezența școlilor private în peisajul general. Rămâne de văzut cum evoluează aceste aspecte în anii următori.

Un pic de statistică, așa, de încheiere

Pentru că am încă fișierele cu rezultatele din București de anul trecut, am făcut o comparație rapidă între cele două sesiuni de Evaluare Națională.

În 2024, au susținut examenul 16.566 de elevi, iar 194 au fost absenți. În 2025, numărul elevilor prezenți a crescut la 17.307, cu 220 de absenți. Asta înseamnă o creștere de 4,47% față de anul precedent.

Examenul la limba maternă a fost susținut, ca de obicei, de un număr restrâns de elevi. În 2024, au participat: 🇩🇪 152 de elevi la limba germană, 🇮🇹 56 la limba italiană și 🇭🇺 14 la limba maghiară. În 2025, cifrele au fost ușor diferite: 🇩🇪 180 de elevi pentru germană, 🇮🇹 68 pentru italiană și 🇭🇺 doar 6 pentru maghiară.

În ceea ce privește partea de sus a clasamentului, în 2024 au fost 4.102 medii între 9 și 10, dintre care 32 au fost medii de 10. În 2025, numărul mediilor între 9 și 10 a crescut la 4.976, însă doar 29 dintre acestea au fost medii de 10.

Această creștere a mediilor mari nu este neapărat un motiv de bucurie. Chiar dacă aceste note gâdilă plăcut orgoliul părinților, în practică ele fac mai dificilă departajarea candidaților de către algoritmul de repartizare. În cazul liceelor de top, această aglomerare la vârf duce la o competiție acerbă, în care chiar și o notă mare poate să nu mai fie suficientă pentru un loc dorit — lăsând elevi foarte buni pe margine.

Treaba asta se vede cel mai bine dacă comparăm distribuțiile notelor din 2024 și 2025. Pentru a ilustra diferențele, am ales să folosesc în graficele mele un step histogram, care scoate mai bine în evidență suprapunerile dintre ani și permite o comparație vizuală mai clară. Prima histogramă pe care o arăt este cea a întregului set de note — toate mediile obținute de elevii din București în fiecare an.

Mi se pare interesant să analizez separat intervalul de note 8–10, pentru că acolo se dă, de fapt, cea mai intensă competiție pentru înscrierea la un liceu bun. Așa că am generat o a doua histogramă, în care fac zoom doar pe acest segment – tocmai pentru a înțelege mai bine cum arată competiția pentru locurile la liceele cele mai căutate.

Dacă privim această histogramă, observăm o densitate ridicată a mediilor în intervalul 8,35–9,75, cu un vârf clar între 9,05 și 9,65. Comparativ cu anul precedent, distribuția notelor mari s-a deplasat ușor în sus, ceea ce complică semnificativ procesul de departajare în această zonă aglomerată. În schimb, mediile peste 9,75 sunt ceva mai puține decât anul trecut, iar numărul mediilor de 10 a scăzut ușor. Competiția va fi extrem de strânsă în intervalul 9,1–9,75, unde concentrarea mare de candidați cu rezultate similare face ca diferențele minime să conteze decisiv în procesul de admitere la liceele de top.

Privind în ansamblu, rezultatele din 2025 par să indice o creștere a performanței, dar această evoluție se datorează, cel mai probabil, unor subiecte mai accesibile decât în anii anteriori. Această ușurință relativă a generat o concentrare a elevilor în zona superioară a notelor, în special între 9,1 și 9,75, unde presiunea admiterii devine sufocantă. În loc să ajute la o departajare clară, candidații sunt comprimați într-un interval foarte strâns, în care diferențele de câteva sutimi pot face diferența între un loc la un liceu de top și unul la un liceu mai puțin performant.

Ținând cont de toate aceste statistici, va trebui să luați în calcul realitatea acestei „înghesuieli” în zona notelor mari. Chiar și cu medii foarte bune, departajarea poate deveni imprevizibilă. Cred că nu ar fi deloc o idee rea să includeți pe lista de opțiuni și un liceu cu profil mai modest, dar care să fie ales de voi — nu impus de sistem. E mai bine să ajungeți într-un loc decent, dorit și controlat, decât să fiți repartizați „la întâmplare”

Nu în ultimul rând, este important de reținut că în contextul actual contează mai mult poziția în clasament decât nota în sine. Un liceu unde anul trecut ultima medie de admitere a fost 9,50 s-ar putea ca anul acesta să aibă ultima medie 9,60 sau chiar 9,70, tocmai din cauza creșterii generale a notelor. De aceea, e esențial să vă uitați nu doar la ce medie ați obținut, ci la locul pe care îl ocupați în clasamentul actual. Comparați această poziție cu distribuția notelor din anul anterior — pe care le găsiți tot pe site-ul evaluare.edu.ro — și vedeți cam ce notă ar corespunde în contextul de anul trecut. Apoi, uitați-vă cam la ce licee s-a intrat cu acea medie în anul precedent.

Trebuie să acceptăm că, în cele din urmă, decizia finală aparține unui algoritm. Nu e vorba doar de medii și preferințe, ci de un joc al cifrelor — un mecanism care trebuie bine înțeles și, pe cât posibil, folosit în avantajul vostru. Cu cât intrați mai bine în logica lui, cu atât aveți mai multe șanse ca rezultatul să se apropie de ceea ce vă doriți. Succes!

Au trecut trei ani de cand am pus online prima versiune a hărții cu topul școlilor din București și Ilfov, respectiv doi ani de la ultima actualizare a acestei hărți. Anul trecut n-am apucat sa actualizez hărțile din motive personale, iar cand am avut timp sa o fac deja se terminase înscrierea la școli și nu mai avea rost să muncesc la ea. Voi compensa anul acesta si voi include pe noua hartă și informații privind evoluția școlilor în 2023.

Pe de altă parte, pe plan personal nu s-a schimbat nimic de la ultima ediție a topului școlilor. Locuim tot în Chiajna, n-am găsit nimic care să ne placă și care să se încadreze în bugetul nostru. Mai avem doi ani, dar timpul trece repede. Chiar dacă în Chiajna s-a deschis o școală nouă problema noastră nu e rezolvată pentru că nu suntem arondați la ea. Tot la școala veche și cu rezuiltate slabe ajungem. Așa că mutarea spre o școală mai bună e în topul priorităților noastre.

Acum, revenind la topul școlilor, am urmat aceeași metodologie din anii trecuți. Am păstrat aceeași filozofie a markerilor pentru hartă:

• markerul cu scoală pentru școlile primare și cele gimnaziale
• un marker rotund cu pătrat în mijloc pentru colegii (clasele V-VIII plus liceu)
• un marker rotund cu punct în mijloc pentru unitățile de învățământ religios și cele bilingve.

Asemenea anilor precedenți, nu am pus pe hartă școlile de arte și meserii și școlile speciale.

În ceea ce privește culoarea markerilor, am păstrat de asemenea paleta de culori de până acum:

• albastru pentru școlile primare
• verde pentru unități de învățământ cu media peste 9.01 la evaluarea națională
• galben pentru unități de învățământ cu media la la evaluarea națională cuprinsă între 8.01 și 9
• portocaliu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 7.01 și 8
• roșu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 6.01 și 7
• roșu închis pentru școlile din categoria ”Doamne ferește”, cu media sub 6.
• am marcat cu negru singura școală nouă din Ilfov.

Am schimbat sursa de date pentru topul scolilor. Am renuntat la folosirea https://www.admitereliceu.ro și am calculat mediile pe scoala direct din datele de pe http://evaluare.edu.ro/ (nu e nicio greseală în link, Ministerul Educației nu folosește certificate SSL așa că e posibil ca pe unele browsere să primiți ceva averizări privind securitatea site-ului). Am făcut scrape la aproape tot setul de date pentru că vreau să fac și niște analize statistice pe rezultatele de la evaluarea națională. Un alt motiv pentru care am schimbat sursa datelor e legat de modul în care sunt tratate absențele. În datele de anul trecut mi-au sărit în ochi câteva școli cu un număr foarte mare de absenți și cred că e interesant de urmărit și acest aspect.

Tot din acest an am inclus pe hartă și evoluția școlilor pe ultimii ani. Când veți da click pe o școală veți vedea la informații și evoluția în anii precedenți.

Acestea fiind zise, mai jos aveți harta cu școlile de stat din București și Ilfov

În comparație cu anul precedent s-a terminat cu festivalul notelor mari, așa că harta tinde mai mult spre portocaliu și roșu. Pentru prima dată doar unele colegii au finalizat ciclul gimnazial cu note peste 9.01 Nicio școală gimnazială nu are note peste nouă.

Vedem totodată o evoluție negativă a mediei la evaluarea națională și dacă ne raportăm la 2022 și 2021, ani care oricum au fost dificili din cauza pandemiei de COVID-19.

Harta de anul acesta mai scoate în evidenșă un aspect: școlile cu performanțe foarte slabe au și un număr mic de elevi care ajung să dea examenul de evaluare. Aceeași problemă se vede și la multe școli din Ilfov.

Încep să mă întreb care e rostul existenței unor școli care duc până la capăt doar 15-20 de elevi. Sunt comune care au două-trei școli cu număr mic de elevi, câte una în fiecare sat din comuna respectivă. Cu toate acestea, distanțele între aceste școli sunt mici. Dacă ar fi după mine aș comasa aceste școli și aș organiza un transport în comun decent către școala rămasă.

Școli private din București și Ilfov

Asemenea articolui precedent, am creat separat o hartă cu școlile private. Am folsit o schemă de culori apropiată de cea de la harta școlilor de stat.

• albastru pentru școlile primare
• violet pentru școli gimnaziale care nu au avut elevi la evaluarea națională
• verde pentru unități de învățământ cu media peste 9.01 la evaluarea națională
• galben pentru unități de învățământ cu media la la evaluarea națională cuprinsă între 8.01 și 9
• portocaliu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 7.01 și 8
• roșu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 6.01 și 7
• roșu închis pentru școlile din categoria ”Doamne ferește”, cu media sub 6.
• am marcat cu negru o școală care, deși a avut elevi în trecut dar anul acesta nu are niciun elev prezent.

În general, școlile private au un număr mult mai mic de elevi prezenți la evaluarea națională decât cele publice (de stat).

O mențiune specială pentru Colegiul Avenor, cu 40 absenti și 6 elevi înscriși la evaluarea națională. Anul trecut au avut 33 absenti și 10 elevi înscriși la evaluarea națională. Nu știu de ce au un număr atât de mare de absenți și as aprecia mult dacă cineva mai în temă decât mine ar lăsa un comentariu privind acest aspect.

Tot o meniune specială pentru Școala Rut, aflată la capătul opus al clasamentului. Această școală este patronată de Biserica Baptistă Providența din București și oferă servicii gratuite copiilor săraci, în special de etnie rromă. Tot Școala Rut oferă șansa la alfabetizare celor care au depășit vârsta înscrierii în sistemul de stat.

Câteva din școlile private care anul trecut erau marcate cu violet acum au avut elevi înscriși la evaluarea națională și au primit culori corespunzător mediei obținute.

În rest avem o evoluție oarecum similară școlilor de stat, cu o ușoară scădere a mediilor la evaluarea națională.

O analiză Eurostat, preluată de mai toate site-urile de știri de la noi, spune că se estimează o creștere cu 42% în perioada 2020-2050 a populației județului Ilfov în următorii ani, concomitent cu o scădere cu 23% a populației Bucureștiului. Evident, știrea e preluată fără link la sursa materialului, că așa e frumos la noi.

Citind această analiză am zis că nu pot rata ocazia să dau și eu cu opinia în populație, mai ales că noi suntem printre cei ce au ales să schimbe Bucureștiul cu Ilfovul, așa că suntem familiarizați cu avantajele și dezavantajele de a locui în periferiile Bucureștiului.

Acum vreo 15 ani am renunțat la un apartament frumos, dar situat pe un bulevard cu un trafic imposibil, cu zgomot și cu praf, și ne-am mutat într-o o casă situată într-o zonă liniștită din Roșu (Com. Chiajna).

De atunci lucrurile s-au schimbat mult, pe fiecare bucățică de pământ liber se construiesc blocuri de 8-10 etaje. Înghesuite, fără parcări, fără spații verzi. Mai nou au început să se facă blocuri și în zona de case. Oriunde e o casă demolabilă apare un nou bloc.

Odată cu dezvoltarea imobiliară a crescut și populația comunei, dar infrastructura nu ține pasul cu dezvoltarea. Un prim efect – traficul. Atunci când ne-am mutat în Chiajna accesul în București era super lejer chiar și la ora de vârf. În prezent pentru a ajunge în București la ora opt dimineața trebuie să plecăm cel târziu la ora 7. O oră petrecută în trafic pentru un drum de opt, maxim zece kilometri.

Începem să simțim din ce în ce mai mult o scădere a calității vieții aici, și nu suntem singurii care au problema asta. Anul trecut un văr al meu și-a vândut casa din Ilfov și s-a mutat la bloc, într-un apartament care e cam la jumătate ca suprafață, doar pentru că nu mai putea face față cu dusul și adusul copiilor de la școală.

Noi mai avem câțiva ani până vom intra în iureșul ăsta cu dusul copilului la școală, dar am început să fim de pe acum atenți la aspectele legate de tot ce înseamnă infrastructura școlară.

Cum arată peisajul școlar din București și Ilfov

Într-un moment de inspirație m-am apucat să pun pe hartă toate școlile din București și din Ilfov.

Am luat de pe site-urile inspectoratelor școlare din București și Ilfov lista școlilor și le-am pus pe o hartă creată în Google Maps. Am început cu cele din apropierea zonei în care stăm și, ușor ușor, am extins proiectul la nivelul întregului oraș și al județului Ilfov.

Pentru harta mea am folosit următoarele tipuri de markeri:

• markerul cu scoală pentru școlile primare și cele gimnaziale
• un marker rotund cu pătrat în mijloc pentru colegii (clasele V-VIII plus liceu)
• un marker rotund cu punct în mijloc pentru unitățile de învățământ religios și cele bilingve.

Nu am pus pe hartă școlile de arte și meserii și școlile speciale.

Apoi am început să colorez acești markeri.

Am ales culoarea albastră pentru școlile primare – doar cu clasele I-IV. Astfel de unități de învățământ se găsesc mai peste tot prin Ilfov, în general în satele mici.

Restul de școli le-am colorat în funcție de cât de bune sunt. Acum, putem avea o lungă referitoare la cât de bună e o școală. Eu am ales ca bază pentru clasificarea școlilor topul întocmit de https://www.admitereliceu.ro/top-scoli-generale. În acest top școlile au fost clasificate în funcție de media la examenul de admitere la liceu (capacitate) per școală, respectiv media mediilor obținute la acest examen de elevii din școala respectivă.

Evident, și acest top are niște hibe. Una din chestiile pe care le-am observat este tendința de a ”fura căciula” la unele școli. Astfel, este supraevaluată performanța elevilor în timpul școlii încât aceștia să finalizeze școala cu o medie de absolvire cât mai mare, aceasta contribuind apoi cu 20% din ponderea mediei la examenul de capacitate.

Am văzut chiar și diferențe de peste 2.4 puncte între media anilor de școală și media de la examenul de evaluare națională. Un astfel de exemplu este Școala Nr.1 din Afumați. Situația pare a nu deranja pe nimeni, nu am citit pe nicăieri despre părinți care să ia la întrebări conducerea școlii și inspectoratul școlar.

Revenind la hartă, markerii pentru școli au primit următoarele culori:

• verde pentru unități de învățământ cu media peste 9.01 la examenul de capacitate
• galben pentru unități de învățământ cu media la examenul de capacitate cuprinsă între 8.01 și 9
• portocaliu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 7.01 și 8
• roșu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 6.01 și 7
• roșu închis pentru școlile din categoria ”Doamne ferește”, cu media sub 6.

Am mai adăugat pe hartă o aproximare grosolană a zonelor în care devine fezabil mersul pe jos până la școală și înapoi – acestea sunt zonele gri. Pentru a vedea exact la ce școală e alocată o adresă mergeți la https://www.ismb.ro/circumscriptii_scolare/circumscriptii.php.

Câteva concluzii

Rețeaua școlară din București a rămas la nivelul anilor 1990 cu foarte puține școli noi construite. În zonele vechi ale orașului rețeaua școlară este densă și oriunde ai alege să locuiești ai toate șansele să poți duce copilul la școală mergând pe jos, parcurgând o distanță de maxim un kilometru, ceea ce corespunde unei plimbări de 20 – 30 de minute.

Zonele de la periferie în schimb sunt uitate de soartă. În ultimii 30 de ani orașul s-a extins mult, în locul câmpurilor pe care creșteau legume acum se înalță vile și blocuri. Din păcate autoritățile au uitat că trebuie să mai facă și școli în aceste zone. Ca atare cei care aleg să locuiască mai la margine de oraș sunt obligați să folosească mașina personală sau transportul în comun pentru a putea duce copiii la școală. La fel se întâmplă cu zonele industriale devenite cartiere rezidențiale, dar și aici există posibilitatea transportului în comun.

În ceea ce privește rezultatele la învățământ, cele mai multe școli se situează undeva între media 7 și 8 în topul făcut de admitereliceu.ro. Găsim în București zone cu școli slabe în special la periferie și zonele defavorizate – Ferentari, Giulești. Mai găsim și câte o școală slabă înconjurată de unele bune și prin zona centrală. Per total, aș zice că e o distribuție destul de echilibrată a școlilor.

Ilfovul – un dezastru

Din punct de vedere al ofertei educaționale Ilfovul este un județ care nu ține pasul cu dinamica populației. Rețeaua școlară este subdimensionată, cu distanțe mari între școli, în special în partea de nord a județului. Se observă prezența unor unități ce oferă doar învățământ primar, acoperind de regulă satele mici din județ. Este discutabil dacă transportul cu microbuze poate rezolva o parte din aceste probleme.

Și mai rea este situația în localitățile apropiate de București, localități care au cunoscut o puternică extindere în ultimii 30 de ani. În aceste localități rețeaua școlară a rămas la nivelul anului 1989 ceea ce creează mari probleme în a putea duce copiii la școala. Sunt foarte rare situațiile în care poți lua copilul de mână și să faci o plimbare de 20-30 de minute pentru a ajunge până la școală.

De aceea mulți părinți aleg să se “descurce” și să își ducă copiii la școală în București, ceea ce duce la un trafic infernal la fiecare intrare în oraș și la aglomerarea școlilor de la periferie, unele ajungând chiar la învățământ în trei schimburi.

Mai mult, dacă ne uităm pe clasamentul făcut de cei de la admitereliceu.ro observăm că nici o școală de stat din Ilfov nu reușește să asigure medii la admitere peste 8. Clasamentul este dominat de școli a căror medie admitere este undeva între 6 și 7, cu foarte multe școli dezastru ce nu au obținut nici măcar medii de 6 la admitere.

Ce e de făcut?

Vă gândiți să vă mutați în Ilfov sau la periferia Bucureștiului pentru că locuințele sunt mai ieftine? Luați în calcul că veți deveni șoferi pentru copii.

Dacă în 30 de ani autoritățile nu au construit școli, nu vă așteptați să o facă acum.

Cel mai probabil va trebui să vă ”descurcați” și veți ajunge să înscrieți copiii la o școală din București, folosind metodele deja consacrate. Veți sta zilnic o oră în trafic pe drumul către școală, timp pierdut atât pentru voi cât și pentru copii, mai ales că acest timp este răpit din cel destinat somnului. Veți pierde tot pe atâta timp ca să-i luați de la ore. Voi și alte sute de părinți aflați în aceeași situație veți sta în coada în trafic pe străduțe ce nu au fost proiectate pentru traficul actual.

Transportul în comun nu e o soluție. Cu mici excepții localitățile din Ilfov sunt deservite de linii preorășenești, cu autobuze vechi și cu o cadență mare între curse. Și chiar dacă alegeți transportul în comun, tot va trebui să însoțiți copii, mai ales în clasele primare.

Adăugați și timpul necesar pentru a duce copii la meditații și alte activități, și veți vedea că pe termen lung economiile făcute cu achiziționarea unei locuințe mai ieftine se duc pe costurile suplimentare legate de accesul la educație.

Una peste alta, tot blocul comunist din București e cea mai bună soluție pentru accesul facil la infrastructura școlară. Rămâne totuși de dat o privire la http://www.ismb.ro/circumscriptii_scolare/circumscriptii.php pentru a vedea la ce școală e alocat un anume bloc, de preferință înainte de a lua decizia de a cumpăra acolo.

Și atunci, cum rămâne cu acea prognoză care dă o creștere uriașă de populație în Ilfov concomitent cu scăderea de populație din București?

Școli private

Articolul acesta nu ar fi fost complet dacă nu scriam un pic și despre școlile private. Așadar, am creat o altă hartă pe care am pus toate școlile private pe care le-am găsit pe listele inspectoratelor școlare. Am folosit o schema de culori similară cu cea de la harta școlilor de stat:

• albastru pentru școlile primare
• violet pentru școlile gimnaziale ce nu se regăsesc în topul admitereliceu.ro.
• verde pentru unități de învățământ cu media peste 9.01 la examenul de capacitate
• galben pentru unități de învățământ cu media la examenul de capacitate cuprinsă între 8.01 și 9
• portocaliu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 7.01 și 8
• roșu pentru unități de învățământ cu media cuprinsă între 6.01 și 7
• roșu închis pentru școlile din categoria ”Doamne ferește”. Există o singură școală privată din categoria asta, undeva în Ferentari.

Deloc surprinzător, rețeaua de școli private din Ilfov se concentrează în special în comunele bogate, cum sunt Voluntari, Pipera și Corbeanca.

Foarte multe unități private oferă doar învățământ primar. Poate fi o soluție până când cresc copiii, dar nu există niciun fel de date privind performanța oferită.

În ceea ce privește școlile private ce oferă și învățământ gimnazial, doar o parte din acestea sunt prezente în top. Este interesant, în schimb, că aceste școli au obținut la admiterea la liceu rezultate foarte bune, cu note de multe ori peste 8 și chiar peste 9.

Găsim și școli care nu sunt prezente în clasament, probabil pentru că sunt mai noi și nu au dus până la capăt nicio generație de elevi.

Update: Septembrie 2022

Abia acum mi-am făcut un pic de timp și am actualizat hărțile cu rezultatele din 2022. Pentru cei interesați de versiunea veche, am lăsat aici link-uri către hărțile cu rezultatele școlilor de stat și cele private din 2021.

Toată evoluția arată o ”nivelare în sus” a rezultatelor școlare, cu medii mai mari decât în 2021. Asta după pandemie, când știm cu toții câtă școală s-a făcut. Toată treaba asta mi se pare o încercare de a ne fura căciula singuri. În plus notele mari creează probleme la departajarea elevilor, se poate ajunge să pierzi locul la un liceu bun pentru una sau două sutimi.

Sunt mult prea multe schimbări între școli pentru a le lua pe fiecare separat, așa că le-am grupat după cum urmează:

București

• Două școli private intră direct în clasament pe ”verde”
• O altă școală privată intră pe ”portocaliu”

Schimbări în rău

• Două școli decad de pe ”verde” pe ”galben”
• Trei școli coboară în clasament de pe ”galben” pe ”portocaliu”
• Alte șase școli au trecut de la ”portocaliu” la ”roșu”
• Două școli cad masiv în clasament din ”portocaliu” la ”roșu închis”
• O școală trece de la ”roșu” la ”roșu închis”
• Două școli private nu au avut niciun candidat la evaluarea națională

Schimbări în bine

• Cinci școli trec de la ”galben” la ”verde”
• Nu mai puțin de 24 de școli au evoluat de la ”portocaliu” la ”galben”
• Alte 22 de școli au trecut de la ”roșu” la ”portocaliu”
• Își depășesc condiția de ”Doamne-ferește” șapte școli care trec de la ”roșu închis” la ”roșu”

Ilfov

Și aici se schimbă multe în clasament, per total performanțele sunt mai bune decât în 2021

• Două școli private intră pentru prima dată în clasament, una pe ”portocaliu” și una pe ”roșu”
• Două școli de stat intră pentru prima dată în clasament, una pe ”roșu” și una pe ”roșu închis”

Schimbări în rău

• O școală privată trece de la ”verde” la ”galben”
• O altă școală privată decade de la ”galben” la ”portocaliu”
• Trei școli trec de la ”portocaliu” la ”roșu”

Schimbări în bine

• Un număr de 16 școli evoluează de la ”roșu” la ”portocaliu”
• O scoală face un salt uriaș de la ”roșu închis” la ”portocaliu”
• Alte opt școli au trecut de la ”roșu” la ”portocaliu”

Photo by Ivan Aleksic on Unsplash