Pe termen scurt, numărul de elevi a scăzut. Pe termen lung, Bucureștiul și Ilfovul au câștigat pondere în totalul național. Notele au scăzut peste tot în 2026, dar scăderea vine în primul rând de la un examen mai greu, nu de la școli. A scăzut și numărul de candidați, deși 2025 fusese un vârf. Pe termen lung, Bucureștiul și Ilfovul au câștigat pondere în totalul național. Ce se schimbă cel mai puțin sunt decalajele — între teritorii și între școli — iar pierderea de efective nu e uniformă: se concentrează în școlile de mijloc.
A trecut ceva timp de la publicarea rezultatelor Evaluării Naționale, dar, în sfârșit, am reușit să îmi fac puțin timp pentru a descărca datele de pe evaluare.edu.ro, a le prelucra și a actualiza hărțile școlilor. Am ajuns deja la cea de-a cincea ediție a acestei analize (vezi aici edițiile precedente).
Ca în fiecare an, am actualizat atât harta școlilor de stat, cât și pe cea a școlilor private. Analiza detaliată, la nivelul fiecărei unități de învățământ, rămâne bazată în principal pe rezultatele din perioada 2023–2026.
Anul acesta am adăugat însă și mai mult context istoric. Pe portalul data.gov.ro am găsit seturi de date mai vechi, pe care nu le aveam în colecția mea. Astfel, pentru comparațiile la nivel regional, am putut extinde analiza în timp și am inclus rezultatele din perioada 2018–2022.
Dacă în primii ani această serie s-a rezumat mai ales la observarea și înțelegerea peisajului educațional din București și Ilfov, anul acesta miza devine una personală: copilul nostru începe clasa pregătitoare.
Locuim în continuare în Chiajna. Nu am găsit în București o locuință care să ne placă, să fie amplasată într-o zonă potrivită și, în același timp, să se încadreze în bugetul nostru. Mutarea mai aproape de centrul orașului, pe care o luasem în calcul în anii trecuți, nu s-a întâmplat.
Am ales o școală privată din apropiere. Nu pentru că ne dau banii afară din casă, ci pentru că școala de stat de care aparținem e un dezastru: cele trei școli din Chiajna au medii pe școală de 6,15, 6,55 și 6,63, toate în scădere față de anul trecut, iar noi suntem arondați exact la cea mai slabă dintre ele. Așa că am pus pe primul plan binele copilului, chiar dacă asta cere sacrificii.
După câțiva ani în care am privit școlile ca puncte pe o hartă, putem spune că de anul acesta am ajuns să fim beneficiarii direcți ai acestor analize.
Metodologie
Am folosit fișierele cu rezultate individuale pentru 2018–2025 de la data.gov.ro și datele extrase din paginile evaluare.edu.ro pentru 2026. Am completat aceste surse cu tabelele agregate pe școli și cu hărțile realizate pentru edițiile anterioare.
În cele ce urmează, prin „candidat prezent” înțeleg un elev pentru care există o medie finală validă la Evaluarea Națională. Atunci când compar performanțele unităților de învățământ obișnuite, analiza principală nu include școlile speciale și nici unitățile cu profil artistic sau muzical.
Pentru comparația dintre școlile din 2018 și cele din 2022 am folosit codul SIIIR, care permite identificarea aceleiași unități de învățământ chiar dacă denumirea s-a modificat între timp. Am inclus numai școlile care au avut cel puțin 20 de candidați în ambii ani, pentru a reduce influența promoțiilor foarte mici asupra rezultatelor.
Pentru seria recentă, potrivirea școlilor între ani a fost verificată separat. Unele unități și-au schimbat denumirea, forma juridică sau modul în care apar în fișierele oficiale, astfel încât asocierea automată exclusiv pe baza numelui ar fi putut produce erori.
Datele din 2019 au fost utilizate pentru media finală, media claselor V–VIII, mediul de proveniență și sexul candidaților. Nu am folosit statisticile pe discipline deoarece, în fișierul disponibil, unele note au fost transformate în date calendaristice în timpul unei conversii anterioare. Am preferat să exclud aceste valori decât să introduc în analiză rezultate reconstruite cu un grad prea mare de incertitudine.
Comparațiile dintre ani sunt descriptive. Subiectele, regulile de organizare și contextul în care s-au desfășurat examenele nu sunt identice. În special, rezultatele din perioada 2020–2022 trebuie interpretate ținând cont de pandemia de COVID-19, de suspendarea cursurilor față în față, de perioadele de școală online și de modificările programei și ale modului de organizare a examenelor. În 2026 dificultatea probelor pare să fi crescut sensibil la nivel național, ceea ce înseamnă că o școală poate coborî într-o categorie de culoare inferioară fără ca nimic să se fi schimbat în interiorul ei.
Mediile pe școală au o incertitudine care depinde puternic de numărul de candidați. Pentru o unitate cu 200 de elevi media anuală e stabilă; pentru una cu 7, o singură notă poate muta media cu peste jumătate de punct. Raportez întotdeauna numărul de candidați alături de medie și evit să numesc „prima” sau „ultima” o școală cu promoție foarte mică.
Cum se citesc hărțile
Metodologia de realizare a hărților a rămas neschimbată față de edițiile precedente. Am păstrat aceleași simboluri și aceeași paletă de culori, astfel încât rezultatele să poată fi comparate mai ușor de la un an la altul.
Marcajele indică tipul unității de învățământ:
- marker simplu pentru școlile primare și gimnaziale;
- marker rotund, cu un pătrat în centru, pentru colegiile care includ atât clase gimnaziale, cât și clase de liceu;
- marker rotund, cu un punct în centru, pentru unitățile de învățământ religios și pentru cele bilingve.
Culorile indică media obținută de candidații școlii la Evaluarea Națională:
- albastru — școli primare sau unități fără candidați la Evaluarea Națională;
- verde — medie de cel puțin 9,01;
- galben — medie între 8,01 și 9,00;
- portocaliu — medie între 7,01 și 8,00;
- roșu — medie între 6,01 și 7,00;
- roșu închis — medie de cel mult 6,00, categoria pe care am numit-o, încă de la primele ediții, „Doamne ferește”.
Noutatea principală a ediției din acest an este analiza variației numărului de candidați de la o promoție la alta. Dispun acum de suficiente date pentru a putea face această comparație, iar, din multe puncte de vedere, evoluția efectivelor este chiar mai interesantă decât evoluția notelor.
Nu compar, așadar, doar mediile obținute, ci și numărul elevilor care au ajuns să susțină Evaluarea Națională în fiecare unitate de învățământ. Această perspectivă scoate la iveală schimbări care nu se vedeau în edițiile anterioare: școli ale căror promoții cresc, unități care pierd elevi și categorii de școli în care scăderea efectivelor este mai accentuată.
Cum arată peisajul școlilor de stat în 2026
You are currently viewing a placeholder content from Google Maps. To access the actual content, click the button below. Please note that doing so will share data with third-party providers.
More InformationHarta s-a mai închis la culoare. Nu dramatic, dar suficient de mult încât schimbarea să fie vizibilă – 2026 a fost un an greu la nivel național. Ponderea candidaților cu medii peste 5 a scăzut de la 83,1% la 79%, iar numărul mediilor de 10 s-a prăbușit de la 85 la 7 — cel mai mic nivel din 2013 încoace. Distribuția s-a deplasat în jos în toată țara, iar o parte din ce se vede pe harta Bucureștiului este consecința acestei deplasări, nu a ceea ce s-a întâmplat în școli.
Numărul școlilor din categoria galbenă, cu medii între 8 și 9, a scăzut de la 56 la 40. În același timp, categoria roșie, corespunzătoare mediilor între 6 și 7, a crescut de la 67 la 75 de școli, iar categoria roșu închis, cu medii sub 6, de la 44 la 49. Zona portocalie a rămas aproape neschimbată, cu 90 de unități.
Imaginea de ansamblu sugerează că un grup important de școli care în 2025 se aflau în categoria rezultatelor bune a coborât cu o treaptă în 2026. Schimbarea nu reprezintă o prăbușire generală, dar indică o deplasare vizibilă a distribuției către categoriile cu rezultate mai slabe.
Tentația e să citim asta ca pe o deteriorare a școlilor bucureștene. Cred că ar fi greșit. Pragurile de culoare sunt fixe, iar distribuția s-a mutat în jos cu circa 0,17 puncte; o translație de această mărime scoate mecanic din banda galbenă toate școlile aflate la mai puțin de 0,17 puncte peste pragul de 8, indiferent de ce s-a întâmplat la clasă. Pierderea a 16 din 56 de școli galbene e compatibilă cu o simplă deplasare a întregii distribuții. Harta ne spune că în 2026 mai puține școli au trecut praguri definite acum patru ani — nu că mai puține școli sunt bune.
Media ponderată în funcție de numărul de elevi, calculată pentru școlile de stat din București și Ilfov, a scăzut de la 7,61 la 7,44. Privind fiecare unitate în parte, 68% dintre școli au obținut o medie mai mică decât în 2025, iar scăderea mediană a fost de 0,19 puncte.
Și la baza clasamentului situația s-a deteriorat: numărul școlilor de stat cu media sub 5 a crescut de la 15 la 22.
Distribuția mediilor nu este surprinzătoare. La nivel național, ponderea candidaților cu medii peste 5 a scăzut de la 83,1% la 79%, iar numărul mediilor de 10 s-a prăbușit de la 85 la doar 7 — cel mai mic nivel înregistrat din 2013 până în prezent.
Trei dintre cei șapte elevi cu media 10 din întreaga țară provin din București: de la Școala Gimnazială „I. G. Duca”, Școala Gimnazială „Leonardo da Vinci” și Școala Gimnazială nr. 142. Merită remarcat însă că Școala nr. 142 are, la nivelul întregii promoții, media de 7,58. Un singur elev cu media 10 spune foarte puțin despre performanța generală a unei școli.
În vârful clasamentului, situația rămâne previzibilă. Toate cele șapte școli de stat cu medii peste 9 sunt colegii naționale, iar patru dintre ele au avut mai puțin de 30 de absolvenți. Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” conduce clasamentul, cu media 9,50 și 29 de candidați.
Asemenea rezultate trebuie însă privite în context. Este mult mai ușor să obții o medie foarte ridicată atunci când la examen ajunge o singură clasă, atent selecționată, formată din elevi care beneficiază, de regulă, de un sprijin familial și educațional consistent. Nu spun că rezultatul nu este valoros, ci doar că nu poate fi comparat direct cu performanța unei școli care trimite la examen două sute sau trei sute de copii.
Performanța cu adevărat interesantă se vede, în opinia mea, în altă parte. Școala Gimnazială nr. 79 din Sectorul 4 a obținut media 8,94 cu 196 de absolvenți. Școala Gimnazială nr. 195 din Sectorul 3, cea mai mare unitate din București, a avut media de 8,44 cu 294 de elevi și, spre deosebire de majoritatea școlilor, și-a mărit promoția, de la 255 de absolvenți în anul precedent. Școala Gimnazială nr. 56 din Sectorul 2 a obținut media 8,49 cu 221 de candidați.
Acestea sunt cifrele pe care le consider cele mai relevante: rezultate bune obținute cu promoții mari, nu doar medii spectaculoase calculate pe câteva zeci de elevi.
La celălalt capăt al clasamentului, situația rămâne gravă. Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate la Școala Gimnazială nr. 2 Tânganu–Cernica, cu media 3,59 și 17 candidați, la Școala Gimnazială nr. 3 Bobești–Glina, cu media 4,05 și 7 candidați, și la Școala Gimnazială nr. 1 Ștefăneștii de Jos, cu media 4,06 și 48 de candidați.
În București, cea mai mică medie apare la Școala Gimnazială nr. 22 din Sectorul 3 — 4,08, calculată însă pentru șapte absolvenți. Nu o trec drept „cea mai slabă școală din București”: la șapte elevi, media de anul viitor poate fi cu un punct mai mare fără nicio schimbare reală.
Ilfovul rămâne mult sub nivelul Bucureștiului. Chiar și în anii mai buni, Ilfovul are de aproximativ două ori sau de peste două ori și jumătate mai mulți candidați sub pragul mediei de 5. Aceasta este o diferență mai importantă decât câteva zecimi în media județeană, pentru că descrie o populație mare de elevi care ajunge la finalul gimnaziului cu dificultăți serioase la materiile de examen.
Nicio școală din județ nu a depășit media de 8, la fel ca în anul precedent. Cea mai bine clasată este din nou Școala Gimnazială nr. 1 Buftea, cu media 7,74, în scădere față de 7,90 în 2025. Și numărul candidaților a scăzut, de la 141 la 114.
Dimensiunea redusă a unor promoții complică și mai mult interpretarea. Șapte școli din Ilfov au avut mai puțin de zece elevi prezenți la examen. În asemenea cazuri, media unei școli se poate schimba puternic de la un an la altul, în funcție de rezultatele câtorva copii, și spune puțin despre stabilitatea reală a unității.
În Ilfov se observă și o polarizare internă puternică, reflectată în diferențele mari dintre rezultatele școlilor din localitățile urbane și cele din mediul rural. Media județeană ascunde, de fapt, două realități educaționale distincte: localități urbane, cu rezultate relativ bune, și comunități rurale în care mediile sunt considerabil mai mici, iar ponderea candidaților cu rezultate sub 5 este mult mai ridicată.
În continuare persistă o diferență majoră între mediile din catalog și rezultatele obținute la Evaluarea Națională. Acest decalaj sugerează că, în multe școli, elevii sunt supraevaluați pe parcursul anilor de studiu, iar notele acordate la clasă nu reflectă întotdeauna nivelul demonstrat la un examen standardizat.
Distribuția rezultatelor se schimbă relativ puțin de la un an la altul, ceea ce sugerează un peisaj educațional stabil. Din păcate, stabile nu sunt doar rezultatele generale, ci și decalajele dintre București și Ilfov, dintre urban și rural și dintre școlile aflate la extremele clasamentului.
Școli private în anul 2026
Harta școlilor private conține 88 de unități, dintre care 43 au avut absolvenți la Evaluarea Națională — cu trei mai multe decât anul trecut. Restul sunt școli primare, grădinițe cu ciclu primar, sau unități care încă nu au dus o serie până la capăt.
You are currently viewing a placeholder content from Google Maps. To access the actual content, click the button below. Please note that doing so will share data with third-party providers.
More InformationMedia ponderată a scăzut și aici, de la 8,84 la 8,65, deci tendința generală de scădere a notelor le-a atins și pe acestea. Dar tabloul rămâne net mai bun decât la stat: 13 școli private au medii peste 9 și 20 au medii între 8 și 9.
Observația pe care o fac în fiecare an rămâne valabilă: efectivele sunt foarte mici. Șapte școli private au avut cel mult cinci absolvenți. Există una cu doi elevi și trei cu câte trei elevi. O medie de 9, calculată pe trei elevi, nu este statistic relevantă.
Excepțiile care contează sunt puține. Liceul Teoretic Internațional de Informatică București rămâne cel mai mare, cu 214 absolvenți și media 8,51 — dar și el în scădere față de 243 de elevi și 8,79 anul trecut. Liceul Teoretic „Școala Europeană București” a înregistrat o creștere spectaculoasă, de la 48 la 73 de absolvenți, cu media 9,28. Liceul „Româno-Finlandez” s-a menținut la 67 de elevi și 8,48.
Un lucru bun de semnalat: rata absențelor la privat a scăzut de la 7,95% la 3,63%. Anii trecuți semnalam școli private cu zeci de absenți și o mână de elevi prezenți, semn că elevii urmau un curriculum internațional și nu erau interesați de Evaluarea Națională. Fenomenul s-a mai atenuat — dar nu peste tot.
Evoluția numărului de elevi
Primul lucru care atrage atenția în datele din 2026 este reducerea numărului de candidați față de anul 2025. Bucureștiul a trecut de la 17.307 de candidați prezenți în 2025 la 15.422 în 2026, ceea ce înseamnă o scădere de 10,9% într-un singur an. În Ilfov, efectivele au coborât de la 3.517 la 3.387 de candidați, adică cu 3,7%. La nivel național, scăderea a fost de 5,9%, de la 152.233 la 143.251 de candidați.
Privite izolat, aceste două ediții sugerează o retragere rapidă a populației școlare din Capitală. Bucureștiul pare să piardă elevi aproape de două ori mai repede decât țara în ansamblu, iar numărul total de candidați din București și Ilfov scade cu 9,7%. Doar că 2025 nu a fost un an obișnuit: a reprezentat maximul întregii serii pentru București, cu 17.307 candidați.
Din această perspectivă, 2026 seamănă mai degrabă cu o revenire de la un vârf decât cu o prăbușire fără precedent. Bucureștiul ajunge aproape exact la nivelul din 2022: 15.422 de candidați în 2026, față de 15.428 în 2022. În Ilfov, efectivul din 2026 rămâne cu 12,5% peste cel din 2022. Concluzia depinde, așadar, foarte mult de punctul de plecare al comparației.
Pe termen lung, lucrurile arată un pic diferit. Între 2018 și 2026, numărul candidaților din București a crescut cu 22,7%, iar cel din Ilfov cu 45,2%. În același interval, totalul național a rămas practic neschimbat: 143.251 de candidați în 2026, față de 142.847 în 2018, o diferență de numai 0,3%. Împreună, Bucureștiul și Ilfovul au cu 26,2% mai mulți candidați decât la începutul seriei.
Această evoluție se vede și în ponderea zonei București–Ilfov în totalul național. În 2018, cele două regiuni reprezentau 10,4% dintre candidații țării. În 2025 au ajuns la 13,7%, iar după scăderea din 2026 au rămas la 13,1%. Cu alte cuvinte, chiar și după reculul ultimului an, Bucureștiul și Ilfovul concentrează o parte semnificativ mai mare a candidaților decât în urmă cu opt ani.
Aceasta nu înseamnă că toate localitățile din jurul Bucureștiului cresc în același ritm și nici că fiecare școală beneficiază de această concentrare. Datele regionale pot ascunde deplasări importante între localități, între școli de stat și private sau între unități cu reputații diferite. Ele arată însă că scăderea din 2026 nu poate fi prezentată drept o depopulare liniară a sistemului București–Ilfov, dar e un semnal de alarmă și va trebui urmărit ce se întâmplă în anii care vin.
Anii pandemiei rup seria
Cele mai mari oscilații apar în perioada 2020–2022. În 2020, efectivele cresc puternic: cu 32,7% în București și cu 37,3% în Ilfov față de 2019. În 2021 urmează o cădere de 25,3% în București, de 21,4% în Ilfov și de 23,3% la nivel național. În 2022, numărul candidaților revine aproape la nivelul din 2020.
Aceste mișcări nu trebuie citite ca variații demografice pure. Sesiunile din 2020–2022 s-au desfășurat în contextul pandemiei de COVID-19, cu întreruperi ale cursurilor față în față, școală online, programe și reguli adaptate, precum și condiții de participare neobișnuite. Numărul candidaților prezenți la examen depinde de mărimea generației, dar și de traseul școlar, participare, abandon, înscriere și particularitățile fiecărei sesiuni.
De aceea, seria Evaluării Naționale nu este un recensământ complet al copiilor de aceeași vârstă și nu poate susține singură o prognoză demografică. Este însă foarte utilă pentru a arăta câți elevi ajung efectiv la finalul gimnaziului și susțin examenul în fiecare regiune.
Perioada recentă: mai puțini candidați, dar o contracție mai mică decât la nivel național
Dacă alegem ca reper anul 2023, primul din seria recentă folosită detaliat în această analiză, Bucureștiul pierde 4,5% dintre candidați până în 2026, iar Ilfovul 3,5%. În aceeași perioadă, totalul național scade cu 7,3%. Zona București–Ilfov se contractă, dar mai lent decât țara în ansamblu, iar ponderea ei națională continuă să crească ușor, de la 12,7% la 13,1%.
Această perspectivă este mai puțin spectaculoasă decât comparația exclusivă 2025–2026, dar este și mai robustă. Anul 2025 a fost un vârf local, iar 2026 un recul. Pe trei ani, Bucureștiul și Ilfovul nu apar ca regiuni care se golesc mai repede decât restul țării.
Scăderea nu este distribuită uniform între școli
Seria regională spune cât de mare este promoția în București sau Ilfov, dar nu arată unde se produce schimbarea. Pentru perioada recentă am putut urmări aceleași 217 școli bucureștene și am comparat efectivele din 2024 cu cele din 2026. Unitățile au fost grupate după media obținută în 2024, astfel încât să vedem dacă scăderea este generală sau se concentrează într-o anumită zonă a clasamentului.
Rezultatul este surprinzător. Școlile cu medii între 6 și 7 au pierdut 16,2% dintre candidați. În categoriile 7–8 și 8–9, scăderea a fost de aproximativ 5%, respectiv 7%. La extreme, schimbarea a fost mult mai mică: minus 1,6% pentru școlile cu medii sub 6 și aproape zero pentru cele cu medii peste 9.
Contracția recentă nu pare, așadar, să lovească în mod egal toate unitățile. Ea este concentrată mai ales în zona școlilor cu rezultate de mijloc-jos. Acestea nu sunt întotdeauna suficient de slabe pentru a declanșa o reacție imediată, dar nici suficient de bune pentru a păstra fără dificultate familiile care au alternative. Este posibil ca o parte dintre părinți să caute școli de stat mai bine cotate, învățământ privat (deși nu se observă o creștere spectaculoasă a numărului de elevi din învățământul privat) sau unități din alte localități. Datele disponibile nu permit însă urmărirea traseului fiecărui elev, astfel încât această explicație rămâne o ipoteză.
La fel de important este că efectivele școlilor foarte bune rămân aproape stabile. Unitățile cu medii peste 9 nu au pierdut în ansamblu decât 0,2% dintre candidați între 2024 și 2026. Cererea pentru aceste școli pare să reziste chiar și atunci când promoția regională se micșorează.
Ce putem spune și ce nu putem spune din aceste date
Datele arată școala și regiunea în care un elev a susținut Evaluarea Națională. Nu arată unde a început clasa a V-a, dacă s-a transferat între timp, dacă a trecut de la stat la privat, dacă familia s-a mutat sau dacă elevul a părăsit sistemul înainte de examen. Din acest motiv, variația efectivelor nu poate fi interpretată automat drept natalitate, migrație sau abandon.
Putem formula totuși trei concluzii solide. Prima: scăderea din 2026 este reală și importantă, în special în București, dar pornește de la un vârf și readuce Capitala aproape de nivelul din 2022. A doua: pe termen lung, Bucureștiul și mai ales Ilfovul au câștigat candidați și au crescut ca pondere în totalul național. A treia: în perioada recentă, pierderea de efective este selectivă și se concentrează în școlile cu rezultate de mijloc-jos.
